Ziua de vineri a fost marcată de cu dimineață de o dezbatere cu tematica parității de gen în zona IT, un dialog între membrii comunității #digital ai Platformei România 100 și o serie de invitați. În cadrul Ro100 Cafe: Viitorul digital si paritatea de gen în IT au fost invitați:
– Dacian Cioloș – fost prim-ministru al României
– Anca Dragu – consilier al Directorului General Adjunct al Comisiei Europene și fost ministru în cadrul Ministerului de Finanțe Publice
– Oana Bogdan – fost secretar de stat în cadrul Ministerul Culturii
– Diana Popp – vice președinte Smart Everything Everywhere și fost consilier al Guvernului României.
Discuția a fost moderată de către Dan Nechita – președinte Smart Everything Everywhere.
Această inițiativă vine în contextul în care creșterea participării femeilor în sectorul digital se regăsește în strategia de acțiune a Comisiei Europene și reprezintă o metodă eficientă de combatere a fenomenului de lipsă a forței de muncă calificată în acest sector. Creșterea procentului de femei în domeniul digital ar avea efecte pozitive asupra economiei țării pe termen lung, cu impact atât în mediul privat, cât și cel public.
Discuția a început cu câteva puncte din partea invitaților.
Dacian Cioloș a punctat faptul că digitalizarea este de fapt fundația pentru toate serviciile unei societăți. România nu trebuie să rămână în urmă, ci trebuie să existe o adaptare a politicilor. În cadrul Ro100, una dintre cele 7 tematici ce sunt abordate este digitalizarea, ce este de făcut pentru a crea oportunități și cum anume se pot valorifica lucrurile prezente. Recunoaște că e necesar să se formeze specialiști, mai ales în contextul actual, când mulți se relochează din țară.
Un lucru ce este puțin dureros, dar este complet adevărat, în România un procent semnificativ nu au competențele digitale de bază și riscăm să avem probleme în viitor în cazul în care nu vizăm și zona de digital. Influența digitalului e necesar să se remarce și în zona administrației, digitalizarea administrației trebuie să fie o parte a reformei statului și a creșterii eficienței sistemului economic și antreprenorial.
Pentru antreprenoriat, Dacian Cioloș a adus în prim plan că este important să fie și pentru alte sectoare, nu numai startup-uri, deoarece este un domeniu în care se poate invoca foarte mult și obține valoare adăugată. Ca inițiativă menționată a fost crearea unor hub-uri în țară unde să se întrepătrundă mediul antreprenorial cu cel universitar și cel de cercetare. Din spusele dumnealui, în 2016 începuse să lucreze la crearea unui fond de investiții chiar disruptive pentru startup-uri și companii cu experiență să lucreze în cercetare aplicată. Aria sa de interes a fost către digitalizarea industriei și infrastructura digitală în agricultură, energie și chiar pe zona de securitate cibernetică.
La nivelul implicării femeilor și rolul acestora, există acest sector al noilor tehnologii care este tehnic, dar și creativ. Opinia sa este că “femeile sunt mai structurate și mai creative față de bărbați și acest lucru poate fi valorificat”. În această privință în România nu se pleacă de la 0, țara noastră stă mai bine față de media Europeană care se află la 16%. În prezent se vehiculează un procent de 25%.
Un alt punct de interes a fost referitor la forța de muncă calificată, unde în prezent este un deficit. E necesar să fie sprijinită această această creștere, mai ales pe zona de digitalizare.
O problematică reală a fost introdusă de către Diana Popp și aceea că este în acest moment o insuficiență acută în ceea ce privește forța de muncă în IT și zonele de tehnologie. În fiecare an sunt aproximativ 8000 de absolvenți ai facultăților din zona tech. Promovarea acestui mediu către fete ar putea fi o soluție la o problemă economică și în cadrul pieței de muncă pentru acest sector.
Diana a adus în discuție și productivitatea echipelor echilibrate din punct de vedere al genului. Sunt o serie de studii care au dovedit acest lucru, urmate de alte concluzii – crearea de produse mai bune, mai creative. De asemenea, aceasta a menționat mentalitatea și stereotipurile care ne sunt aproape încă din copilărie, și anume că fetele nu sunt potrivite pentru un domeniu tehnic. Această situație merită o îmbunătățire. Se dorește o abordare strategică pentru ce înseamnă politici. Diana menționează că în acest moment se face lobby pentru a intra în EU STEM Coalition.
Pregătesc 3 direcții: socială și schimbarea stereotipurilor – educație pentru suplimentarea educației și reconversie profesională și aducerea de modele de urmat. Diana punctează: “lucrăm cu industria pentru a crea platforme să suplinească nevoile de competențe de bază”. Trebuie să recunoaștem că este la mijloc o problematică complexă și este necesar să existe o colaborare între mai mulți actori pentru a oferi soluții pe termen scurt care să aibă rezultate palpabile pe termen lung. Nu ar trebui să ne ascundem după cifre, România stă bine și în zona antreprenoriatului feminin în Europa, are procentul cel mai mare de femei ce au co-fondat un start-up sau un PFA.
Anca Dragu a pus pe masă câteva studii realizate de GFK și modul în care există două lumi diferite în România – urban și rural. Primul dintre ele se referă la „ignoranța digitală care atinge 48% în mediul rural și 29% în mediul urban, apoi când vorbim de persoanele care sunt capabile / inițiatori ajungem la un procent 2% în mediul rural, iar 11% în cel urban„. Se observă discrepanțe destul de semnificative între cele două zone.
O altă direcție pe care Anca a mizat, a fost cea în care femeia are rol de mamă. Se recunoaște faptul că există avantaje pentru copil dacă copilul este educat direct de mamă “situația aceasta se traduce pentru societate în termeni financiari ca o pierdere”. Urmărind ce reprezintă această plecare a mamei pentru o perioadă din cadrul companiei, la revenire se produce un șoc negativ pe salariu, care de multe ori nu este recuperat nici după 10 ani. Ce este de remarcat aici, este faptul că după revenirea din concediu maternal, tot există o presiune socială asupra mamei. Există aceste aspecte comportamentale și psihologice dacă femeia stă după o anumită oră la serviciu.
Anca introduce în discuție și noțiunea de Womenomics, ce ar fi o nouă secțiune în economie ca urmării participării mai activă a femeilor și în funcțiile de conducere, noi valori din conceptul de viață personală și serviciu. Este încă în dezvoltare. Ceea ce nu se ia în considerare sunt orele de muncă pe care o femeie le petrece alături de familie, acele ore dedicate gospodăriei. Din cadrul unui studiu, avem câteva cifre pentru ce reprezintă această munca neremunerată. Media pentru „țările subdezvoltate este de 4.11 ore neplătite pentru femei față de 1.3 ore pentru bărbați. În privința țărilor dezvoltate avem 3.1 ore pentru partea feminină și 1.54 pentru partea masculină”. În unele culturi, există și versiunea ca femeia să prefere să rămână acasă, tocmai pentru a nu aduce un venit în plus care ar crește impozitul pe venit.
Oana Bogdan începe să povestească cum anume se interacționează în cadrul unei caravane cu persoanele pe care le întâlnește, plus modul în care discută despre programul politic pe care îl pregătesc. Ceea ce punctează ea este faptul că e important să se găsească oportunități în România astfel încât să se trăiască demn, să nu mai existe această migrație. Invariabil se vorbește de educație și de acolo pleacă toate problemele. Putem să ne gândim inclusiv la educația sexuală. Oana menționează că „40% din victimele sexuale sunt minore, 14% din mame au sub 20 de ani”. Se pune problema de egalitate de șanse în cazul acestor cifre.
Rolul femeii în societate este alterat și situația din România se degradează, inegalitatea de șanse crește, există o regresie în acest moment. De asemenea, ostilitatea referitoare la egalitatea de șanse și toată activitatea din acea zonă este pusă sub presiune, plus ca nu există politici puternice. La nivel de fiscalitate, Oana mizează pe măsuri care pot fi luate rapid, măsuri ce pot sprijini zona de organizații non-guvernamentale și investirea în educația pe termen lung, care să fie făcută permanent.
Dialogul cu publicul a fost deschis de către Dan Nechita, ce a punctat că “domeniul digital e un domeniu magic în care România poate face un salt: niște pași importanți extraordinar de repede”.
Din partea audienței au venit multe idei ce se bazau pe educație și cum anume putem să partajăm experiența fiecăruia pentru a aduce un plus valoare și a pune bazele unei politici echitabile.
Având în vedere topicul prezentării, Codette a fost prezentă. Din partea noastră, au participat Silvia Stegaru și Giorgiana Vlăsceanu, 2 din cei 3 co-fondatori ai comunității Codette. Fetele au adus în prim plan o serie de povești și remarci ce au fost culese din cadrul activității noaste. Silvia a punctat nevoia reală de a aduce formatori cu specializare pe egalitate de șanse în sector și necesitatea de a găsi soluții pentru a forma formatori. Știm că mentalitățile sunt o problemă reală pentru care se face și această repartizare clară între posibile trasee de carieră pentru fete și respectiv băieți. Din păcate această mentalitate se regăsește și la părinți, profesori în unele cazuri.
O altă idee invocată se bazează pe dezvoltarea de politici care să sprijine și traseul unei femei, cu toți pașii intermediari pentru a forma o familie. Faptul că în acest moment în România nu există politici în concordanță cu cele europene și chiar mai sus poate fi o piedică importantă.
Lăsăm câteva din ideile ce au fost punctate:
- Se doresc fapte concrete, acțiuni care vin ca răspuns a cifrelor curente și crearea altora care să corespundă.
- E important să se ajungă la educația din primară / generală și fetele să fie încurajate și către tehnologie nu numai “să fie frumoase”.
- Să încurajăm gândirea liberă și să susținem creativitatea nativă a noilor generații.
- Formarea de formatori pentru următoarele generații și să ajungem și în zone mai puțin accesibile din start.
- Precauții pentru ce înseamnă analfabetismul funcțional general, rămânem cumva în urmă, dar nu din cauza capabilităților, ci a dezinteresului.
- Să existe mecanisme care să susțină inițiativele creative.
- Crearea de hub-uri în sectorul digital pe domenii precum energie, apărare, agricultură, automotive.
- Facilitarea procesului de lucru în mediul universitar, să existe o lejeritate în colaborarea studenților între facultăți pentru a rezolva problematici actuale.
- Responsabilizarea la nivel de individ.
La final, am apreciat că avem nevoie de astfel de dezbateri și evenimente asemănătoare, tocmai pentru a aduce pe masă contextul actual și numai așa putem să construim, să identificăm ce anume putem face pentru a fi mai echitabili. Acest lucru nu se aplică numai în contextul digitalizării sau al parității de gen, ci a tuturor problematicilor.
Lista cu ce anume am putea face rămâne deschisă și cu siguranță a fost o întâlnire ce a lansat câteva provocări, pentru noi, dar și pentru ce va urma să se întâmple la nivel de politică națională în context european.