Oana Bogos este o persoană sociabilă, căreia îi plac provocările. Ea are o experiență de 10 ani în domeniul IT. Ne povestește ce a învățat din fiecare rol avut – consultant, contractor și dezvoltator. Ea ne-a împărtășit cum diferă mediul de lucru, ce a învățat din acestea și de ce de patru ani lucrează ca Backend Software Engineer la Fitbit (acum parte din Google).
Interesul pentru programare poate apărea în momente diferite pentru fiecare. Vrem să aflăm cum a început totul pentru Oana. Ce provocări a avut și cum poate povestea ei să ne ajute pe toți?
Ce te-a atras la programare sau cum ai ales această direcție?
Nu pot să mă laud cu acces la calculator de mic copil, cu un mediu în care am avut example sau influențe în familie pe zona de tehnologie. Până în clasa a 10-a la orele de informatică mă jucam sau copiam cod Pascal de pe tablă, fără să știu ce fac.
A fost foarte important pentru mine că apoi am avut un profesor bun de informatică în liceu. Am avut nevoie de un profesor mai dur, care să mă provoace și să mă scoată din zona de confort.
Cand mi-am dat seama de logica din spatele programării de baza, cum totul se poate rezolva foarte ușor cu instrucțiuni predefinite, am devenit bună la asta. Și mi-a plăcut să fiu bună la programare. Programarea e pentru mine un mind teaser. Îmi ține mintea activă și mă ajută foarte mult și în gandirea structurală de zi cu zi. Îmi place să găsesc soluții pentru probleme, să transform o idee în ceva palpabil.
Care a fost traseul tău profesional? Cum ai ales zona curentă?
Am început să lucrez acum 10 ani. Primul job a fost de consultant SAP – ABAP. Practic foloseam un fel de PL/SQL pentru a genera rapoarte dintr-o bază de date imensă.
În același timp, la master deja începusem să mă familiarizez cu platformele mobile. În timpul liber, cream joculețe pentru Android. Mi-am dorit să schimb tehnologia și să lucrez în zona de gaming. M-am angajat ca Java Developer, la o companie de outsourcing – dezvoltam o platformă franceză de jocuri, un fel de Steam.
La a doua companie de outsourcing am avut parte de o diversitate mai mare de proiecte, am avut chiar oportunitatea de a fi aproape 2 ani contractor pentru Microsoft. Am contribuit la un un proiect din suita MS Dynamics, pe partea de social engagement.
Mi-a plăcut experiența de lucru cu Microsoft. Aveam un mod de lucru bine organizat, știam clar ce am de făcut și cum sa fac și primeam feedback constructiv. Simțeam că e un mediu profesionist în care poți crește și poți face mai multe.
Ulterior, colaborarea a fost încheiată, la fel și alte proiecte de care ma atașasem. După 4 ani, mi-am dat seama că am nevoie de o schimbare de mediu, din outsourcing către o companie product-based.
Am aplicat la diverse companii, am avut multe interviuri și pană la urma am ales Fitbit, unde am evoluat exponențial.
Și acum? Care sunt responsabilitățile tale ca Backend Software Engineer la Fitbit?
Rolul nu se rezumă numai la software development, adică la a transforma specificații business în cod. Un software engineer este implicat activ în tot procesul de creare a unui produs. De la nivelul de research suntem implicați în meeting-uri și discuții. Oferim feedback și suport în construirea unui design și a unor specificații de produs solide. Ulterior transformăm specificațiile în realitate, definim design-ul tehnic, arhitectura, planul de proiect și ne asumăm responsabilitatea de a oferi utilizatorilor un produs de calitate. Totodată ne ocupăm de infrastructura serviciilor, de deployment și de monitorizarea metricilor de success ale produsului.
Rolul de software engineer poate exploata abilități creative, poate fi un mind teaser puzzle și poate să te scoată deseori din zona de confort, prin provocări sociale de comunicare și de aliniere cu alte moduri de gândire.
Pare că ai avut o carieră bogată și diversă. Dacă ar fi să faci o retrospectivă ce ai învățat din fiecare mediu și care au fost provocările specifice?
În primul rând, am avut noroc să am cei mai faini colegi la toate joburile la care am lucrat. Cred că asta a fost cel mai important, fiindcă, pe langa partea profesională, mereu mă motiva să mă trezesc dimineața și să ajung la cafea cu colegii.
- În zona de consultanță pe SAP nu mi-am găsit locul, pentru mine a fost un mediu limitat în creativitatea și în libertatea de a folosi o suita mai diversă de tehnologii. Dar e un mediu care te disciplinează.
- Outsourcing-ul este un mediu excelent de a învăța și de a evolua tehnic și profesional. Pentru mine a fost perfect pentru prima parte a carierei. Însă aveam nevoie de stabilitate, în outsourcing azi poți lucra pe un proiect, mâine pe altul, în funcție de prioritățile companiei și de nevoile clienților. Aveam nevoie sa lucrez pentru un produs “al nostru”. Să cred în produs și în utilizator, nu în client.
- Mediul product-based, pot spune că e locul meu. Dacă până acum am crescut, să zic, pe înălțime, la Fitbit nu numai că am crescut pe înălțime, dar mi-am dezvoltat și multiple ramuri. Am înțeles cum se conturează ideile, pe baza căror analize se construiesc feature-urile, cum să te implici în decizii tehnice, cum să definești o arhitectură și cum să duci codul în producție și să-l monitorizezi constant.
Însă există și un downside, când sunt mai multe ramuri, întreg procesul devine mai greu de gestionat, mai politic și un pic mai lent.
La urma urmei, nu cred că există mediul perfect, ci doar mediul potrivit pentru nevoile curente ale fiecăruia.
Cum ai ales Fitbit? Și ce te-a făcut să rămâi atâția ani?
În primul rând, am ales Fitbit pentru că îmi doream să lucrez la un produs care are capacitatea de a îmbunătăți viețile oamenilor. În al doilea rând, procesul de recrutare m-a provocat intelectual destul de mult, mi-a testat multe abilități și mi-a demonstrat că Fitbit nu angajează oameni doar ca sa acopere un target, ci pe baza unor abilități și calități demonstrate atât teoretic, cât și practic.
Parcă atunci când muncești mai mult pentru un obiectiv, ajungi să ți-l dorești și mai mult.
Am rămas la Fitbit fiindcă am avut parte de diversitate, am evoluat foarte mult, am intrat într-un mediu cu multe provocări intelectuale și sociale. Am simțit mereu că angajații sunt la fel de importanți pentru companie ca și utilizatorii finali.
Ce ne poți spune despre studiile tale?
Am terminat un liceu cu profil matematică-informatică, am urmat cursurile Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați, pe profilul Cibernetică și Informatică Economică. Ulterior am finalizat studiile superioare cu un masterat tot pe Informatică Economică în cadrul ASE, București.
Pe perioada facultății, am studiat un semestru cu bursă Erasmus la Universitatea Picardie Jules Vernes din Amiens, Franța la Facultatea de Informatica.
Povestește-mi puțin despre experiența Erasmus – cum a fost să studiezi în altă țară?
A fost o provocare atât pe plan personal, cât și pe plan educațional. Am plecat singură, în dorința de aventură și de explorare.
În primul rând, m-am lovit de o barieră lingvistică. Am fost nevoită să-mi îmbunătățesc nivelul de limba franceză, să devin mai sociabilă, mai deschisă și mai prietenoasă.
În al doilea rând, m-am lovit de un sistem diferit de studiu și tehnologii noi pentru mine. Colegii din Franța foloseau calculatoare cu Linux, scriau cod Java în editor text și îl executau din linia de comandă. În facultate foloseam Windows, studiam C#, ASP.NET si PHP. A fost un pic diferit, să mă obișnuiesc cu alt sistem de operare, cu alt limbaj de programare și fără toate beneficiile unui IDE.
M-a motivat foarte mult dorința să-mi demonstrez că pot să învăț și să mă adaptez rapid în alt mediu, atâta timp cât am bazele formate.
Am reușit, în 6 luni, să învăț franceză, să-mi fac prieteni din 4 continente diferite și să învăț Java și Linux cu AZERTY.
Experiența m-a făcut să prind încredere în mine și mi-am demonstrat ca pot să mă adaptez ușor în orice mediu. Am învățat să-mi placă provocările. Provocarea te scoate din zona de confort și îți dă răspunsuri la multe întrebări. Dacă ai un rezultat pozitiv, e un mare boost în încredere. Dacă ai un rezultat mai puțin fericit, înseamnă că mai sunt lucruri de învățat.Afli în ce zone mai trebuie să lucrezi.
Ce planuri aveai înainte de a descoperi programarea?
Înainte de a descoperi programarea visam să devin arheolog sau polițist detectiv. Bineînțeles, din influența filmelor și a jocurilor, îmi doream să am o carieră plină de aventură, să călătoresc în timp ce lucrez.
Acum pot să fiu arheolog în cod vechi legacy, dar nu mă bucura mereu “artefactele” lăsate de strămoși. Pot să fiu și polițist detectiv când caut sursa unui bug mai greu de reprodus. Visele au devenit realitate.
Cine ești pe lângă muncă?
În perioada facultății și în primii ani de carieră, petreceam mai mult din timpul liber ca să studiez. Citeam articole, îmi extindeam și îmbunătățeam skill-urile tehnice. Lucram și la proiectele personale și la multe proiecte pe lângă cele de la muncă. Dar în același timp reușeam să-mi las măcar 1-2 ore pe zi pentru un film, serial sau o ieșire cu prietenii.
Am încercat să pastrez mereu un echilibru cu viața socială. Și în timpul școlii, chiar dacă aveam rezultate bune la învățătură, reușeam să mă și distrez – să am o viață socială activă. Acum, am mai redus din timpul liber dedicat formării profesionale. Încerc să-mi distribui viața personală între prieteni, familie și pasiuni. Am ajuns la un nivel în care e mai important ca timpul liber să mi-l dedic activităților care nu sunt legate de muncă.
Îmi place să fac activități în aer liber și să compensez cat mai mult sedentarismul care vine cu statul la birou: joc tenis, înot, plimbări în aer liber, urcat pe munte. Dacă nu e vremea prietenoasă pentru activități în aer liber, încerc să-mi mai dezvolt pasiunile creative: pictură și design interior.
De ce proiect în care ești sau ai fost implicată ești mândră?
Mereu mi-am dorit să lucrez la un produs care are abilitatea de a îmbunătăți viața oamenilor. La Fitbit am ocazia să mă implic în proiecte care pot ajuta oamenii să devină mai activi, mai sănătoși și mai conștienți de impactul direct al acțiunilor (alimentație, sport, somn) asupra sănătății.
Lucrez pe feature-ul de Sleep – unul dintre cele mai vechi feature-uri oferite de Fitbit – un algoritm complex și destul de solid, care a reușit să țină Fitbit în fața concurenței pe zona de health și wellness. Folosind datele citite de senzorul de pe ceasul Fitbit, în timpul somnului, algoritmul poate detecta stagiile de somn: light, REM sau deep. Când se trezește, utilizatorul va primi un scor al calității somnului din noaptea respectivă.
Fiind unul dintre primele feature-uri oferite de Fitbit, având 14 ani de date în spate, echipa de research poate crea benchmark-uri pentru a clasifica un pattern de somn și de a personaliza sugestiile de îmbunătățire a somnului. Acesta e feature-ul la care lucrez acum, prin care vom clasifica tipurile de somn in 6 categorii, folosind animale ca analogii. Astfel vom putea oferi utilizatorilor recomandări personalizate de îmbunătățire a calității somnului.
Ce sfat ai da cuiva la început de drum sau ce ai fi vrut tu să fi știut mai demult?
Aș fi vrut să am mai multă încredere în mine de mai demult. De multe ori n-am avut curaj să accept unele provocări, de teama de a greși sau de a dezamăgi. Și de multe ori m-am simțit mai nepregătită în fața colegilor care au terminat facultăți mai bune.
Sfatul meu către cineva la început de drum e să nu-i fie teamă că va eșua. Mediul e tânăr și colaborativ, nu competitiv. Mereu vor fi lucruri de învățat și cel mai mult vei evolua practicând.
Să nu se teamă nimeni că nu va exista viață personală sau socială dacă urmează cariera de programator. Acesta e un mit, și depinde de profilul psihologic al fiecărei persoane în parte.
Oana este o persoană pe care provocările acceptate au ajutat-o să-și depășească barierele. Vedem în povestea ei că echilibrul între muncă și viața socială nu te împiedică să ai o carieră de succes. Învățăm de la ea că orice șansă este utilă pentru a ne dezvolta. Un profesor sever ne poate împinge către o carieră pe viață. O schimbare în carieră poate părea intimidantă, dar ne poate aduce mai aproape de ce avem nevoie în acel moment. Pasiunile copilăriei pot fi regăsite în activitățile zilnice.
Pentru poveștile altor oameni fani poți citi în continuare despre:
- [Beautiful Engineering] Roxana Mecea – Make it happen!
- [Beautiful Engineering] Adrian Covaci – vulnerabilitate și perseverență
- [Beautiful Engineering] Andrada Sofia – Sky Is The Limit