Cum am reușit să ies din carapacea mea la Grace Hopper Celebration

GanduriOameni faini

Written by:

About me

Hello, everyone! Numele meu e Carmen, sunt studentă în anul 2 la Facultatea de Automatică și Calculatoare, sunt workaholic și sărită de pe fix. Și vorbesc mult în capul meu sau în scris, dar în viața reală nu prea îmi place să scot cuvinte pe gură. Din acest motiv, participarea la Grace Hopper Celebration of Women in Computing (GHC) a fost o mare provocare socială pentru mine și rămâne de văzut dacă am reușit să o trec sau nu.

 

But… how did you get there?

Dar mai întâi, să încep cu începutul. Cum am ajuns eu la Grace Hopper Celebration? Până la răspunsul că am ajuns zburând 14h cu avionul, trebuie să adaug că am primit o bursa pentru a putea participa.  Anul acesta mă înscrisesem pentru a doua oară la bursa oferită de AnitaB.org pentru a participa la Grace Hopper Celebration și… am fost respinsă. Parcă m-am mai înscris la burse similare de la alte companii de-a lungul anilor, dar de fiecare dată nu eram selectată. Eram deja obișnuită cu răspunsul negativ, când într-o zi dubios de norocoasă, am primit un mail cum că primisem bursa de la Facebook pentru a participa la GHC (și aici trebuie sa menționez că e a doua oară când aplic). Pe scurt, ce am învățat din aceste aplicații multiple și eșecuri este că trebuie sa fiu mai atentă la răspunsurile pe care le dau, să fie de impact și să conțină exemple concrete. O mare greșeală pe care o făceam era faptul ca eram mult prea generală în formularea răspunsurilor și aplicația mea nu mă distingea de celelalte participante și nici nu arăta adevaratele mele interese și opinii.

Primind bursa de la Facebook, 50 de fete din întreaga lume au fost invitate să participe la 2 zile de workshop-uri premergătoare conferinței, care anul acesta a avut loc în Houston, Texas. La workshop-uri am discutat despre cum să ne îmbunătățim CV-ul, cum să ne pregătim pentru interviurile tehnice, am luat parte la mock interviews și, cel mai important, cum să reușim să profitam cât mai mult de timpul petrecut la conferință. Sfaturile pe care le-am primit mi-au prins extrem de bine și as vrea să le împărtașesc cu voi.

 

GHC – Top 3 rules

Sala unde are loc Career Fair este foarte mare (în trei zile cât m-am învârtit pe acolo, mi-am făcut doza de pași pentru două săptămâni). Este extrem de util să pregătești de dinainte o listă cu companiile cu care ai vrea să vorbești și cu locul unde se află stand-ul lor, pentru a le putea găsi cat mai repede. Eventual, grupează vizitele la stand-uri în funcție de zona în care se află pentru a eficientiza drumul.

Al doilea sfat este să te informezi de dinainte despre ce oportunități de internship/full time oferă companiile respective și ce presupune job-ul. Do your homework, încearcă să te documentezi de pe site-ul lor și să notezi întrebări specifice pentru fiecare stand. Astfel, salvezi timp și poți să afli direct și mai repede exact ceea ce te interesează (de exemplu: dacă oferă bonus de relocare, oportunități de a avansa în cadrul companiei, dacă ești eligibilă pentru un anumit sediu, pentru o anumită echipă sau orice fel de întrebare specifică pentru tine, experiența și interesele tale). La întrebări de genul “Aveți oportunități de internship?”, “Când e deadline-ul de aplicare, cum și unde aplic?” sau “Unde aveți sediile sau ce fel de echipe aveți?” poți să găsești răspunsul singură oricând, căutând pe site-ul companiei, astfel că la stand poți să treci la ceea ce te interesează cu adevărat: “Am I a good fit here?”

Time. Manage your time. O să se scurgă ca nisipul printre degete în cele trei zile de conferință, eu așa am simțit. Mergi devreme la conferință pentru a fi printre primii care merg la standuri (mai ales la cele mari, unde o să fie cozi uriașe). Prioritizează și prezentările la care vrei să participi, încearcă să te înscrii din timp sau, dacă nu ai prins loc, mergi ceva mai devreme la sala respectivă, sunt șanse să poți intra. Also, dacă totuși stai la coada la un talk sau la un stand, profită de ocazie și vorbește cu oamenii de lângă tine. Despre ce? Păi deja se poate observa că aveți interese comune!

 

How I faked being sociable

A fost cam greu să stau închisă în carapacea mea când trebuia să vorbesc cu aproximativ 50 de oameni pe zi. Dar de dinainte să plec în Houston mi-am dat singură provocarea să interacționez cu cât mai multă lume. Nu pot sa spun că sunt mulțumită cu performanțele mele, dar sunt motivată ca la urmatoarea mare conferință la care voi participa să vorbesc cu o sumedenie de oameni.

Trebuie să recunosc ca am fost copleșită când am văzut 10-20 de oameni la stand-urile unde voiam să mă duc și eu. Iar când mi-am făcut curaj să vorbesc cu reprezentanții companiilor, de multe ori mă simțeam descurajată pentru că fie cautau studenți din anul 3, fie nu ofereau bonus de relocare, ceea ce nu era foarte favorabil pentru mine, o studenta de anul 2 din România.

Dar aici a fost greșeala mea. Aveam impresia, din ce auzisem de la alții sau din ce articole citisem pe net, că GHC este o oportunitate bună pentru “job hunting”. Dar nu este doar atât, a trebuit sa renunț la aceasta idee și să transform GHC într-o mare oportunitate de experience hunting. Prin asta mă refer la a vorbi cu cât mai multe participante, a crea legături, a explora concepte și interese noi și a rămâne după fiecare interacțiune cu o doză de inspirație. Și odată ce am început să fac asta, m-am simțit mult mai bine.

Mi-am și creat un catch phrase introductiv, spunând de la început în ce an sunt, ca să nu se ajungă la situația ciudată în care se afla mai spre finalul conversației. Și pentru ca eram o mare fană a tricourilor geeky de la standuri, m-am gândit sa propun un târg. Astfel, m-am dus la reprezentanții companiilor și le ziceam ceva de genul: “Îmi place foarte mult de voi pentru că [why do I find them awesome], iar [goodie] acela arată super. Vă dau la schimb CV-ul meu pentru el. Sunt abia în anul 2, dar sper că îl puteți lua în calcul în anii viitori.” Și surprinzător, chiar a funcționat. Am reușit să intru în vorbă cu mulți oameni astfel, mulți dintre ei au râs, am aflat lucruri despre companii și m-am întors cu foarte multe amintiri și suveniruri.

Și, deoarece Grace Hopper Celebration nu e completă dacă nu participi la niște talk-uri, vă încurajez sa mergeți la cel puțin unul pe zi. Durează în jur de 20 de minute și sunt absolut geniale. Oamenii care prezintă au insane public speaking skills și vorbesc cu entuziasm despre experiența lor în tech sau despre proiectele lor de research, astfel că nu m-am plictisit nicio clipă și am ințeles niște concepte pe care nu aș fi crezut că o sa le pot digera. De exemplu, talk-ul meu preferat se numește “Neumorphic computing: when hardware met AI”, tinut de PhD Catherine Schuman, pentru că a fost o prezentare pe înțelesul tuturor, și amuzantă pe deasupra. În cadrul talk-ului a vorbit despre un proiect de research la care lucrează, care își propune înlocuirea arhitecturii von Neumann cu o altă arhitectură inspirată din modul de funcționare al celulelor nervoase și al neuronilor, care funcționează cu ajutorul apei.

 

Other fun stuff I did as an “outgoing” person

Deși sunt genul de persoană care preferă să stea în casă, am mers totuși la câteva petreceri și întâlniri organizate de companiile participante la GHC și chiar m-am distrat. Am participat (m-am strecurat) la petrecerea aniversara de 20 de ani de la Google, unde am discutat cu internii și am avut parte și de un spectacol de artificii (și mâncare gratis, dar mâncarea gratis era peste tot, asa ca nu merita neapărat menționată). Am reușit să vizitez și NASA Space Center, care este cel mai interactiv muzeu la care am fost și nu cred ca mi s-au părut astronauții mai cool vreodată. Am atins o bucățică din luna și o bucățică din Marte (nu metaforic; chiar erau niște roci aduse din spațiu), am avut ocazia să văd cât de gras/slab s-ar simți corpul meu pe alte planete, în funcție de accelerația gravitațională și am văzut  cum se simt astronauții în cabina unei rachete. De asemenea, am fost pentru prima oara pe un teren de baseball și este uriaș!

“You only got there because you are a girl”

Nu, am reușit să ajung acolo pentru că sunt awesome. (Și ambițioasă și am aplicat de vreo 5 ori până să primesc o bursă). Am auzit de câteva ori fraza aceasta și tot mă simt specială. Și cred că fac unele lucruri bine și unele lucruri mai puțin bine, că greșesc și dau cu stângu’-n dreptul sau sunt vedeta serii doar pentru că sunt eu, nu pentru că sunt fată. So, I only got there because I was myself.

 

Write a good story

Voiam sa zic, spre final, ca Grace Hopper Celebration este o conferință extraordinară la care fiecare femeie ar trebui să ajungă măcar o dată în viața (asa ca aplicați!). Și atunci când participați, luați toate măsurile necesare ca să vă simțiți awesome, pentru că “We’re just stories in the end. Just make it a good one.” (Doctor Who) Și nu vă sfiiți să împărtășiți din experiența voastră cât mai multor oameni și să fiți surse neîncetate de inspirație pentru aceștia.

În ultimă instanță, în prima zi de workshop-uri de la Facebook ne-au adresat o întrebare pe care aș vrea sa o transmit mai departe: What would you do if you weren’t afraid?

Spread the love