Ana-Maria Iancu a făcut tranziția de la software developer la team lead. Ana-Maria lucrează din decembrie 2017 la Fitbit (acum o companie Google). Ea are 34 de ani și este absolventă a Facultății de Electronică și Telecomunicații, București. În cadrul Fitbit este senior software developer, iar la final de 2019 a trecut la rolul de team lead. Ea ne-a ajutat să vedem în spatele acestui rol. Ana-Maria ne povestește cum a fost pentru ea schimbarea, ce ar fi ajutat-o să știe, dar și sfaturi importante. Interviul poate fi util pentru persoanele interesate de a face o astfel de schimbare, dar și pentru cele ce vor să înțeleagă mai bine oamenii ce au acest rol.
Care a fost evoluția carierei tale?
Am terminat facultatea într-o perioadă foarte neprielnică, în plină criză economică. După multe luni de căutări, am găsit un job care avea legătură cu software, însă care presupunea muncă de noapte constantă. Lucram pe un fus orar american. Aveam programul de la ora 16:00 până la ora 01:00 noaptea. Am rezistat doar 9 luni în acest ritm.
Un prieten m-a întrebat dacă aș fi interesată de un job la Luxoft și m-a recomandat în echipa în care lucra el. M-am bucurat de oportunitatea de a schimba mediul și programul de lucru. Așa am intrat în zona embedded în 2011, ca developer pentru networking switches.
După mulți ani în aceeași echipă am primit un telefon de la un recrutor pentru a participa la un interviu la Fitbit. M-a încântat din prima postul. Eram deja client Fitbit și mi se pare foarte interesant domeniul de wearables, mai ales în zona de fitness și sport. În timpul interviului discuțiile tehnice au curs de la sine și atmosfera a fost foarte plăcută. La final mă gândeam “chiar vreau sa lucrez cu oamenii aceștia”. Din fericire, the feeling was mutual.
Care era rolul tău înainte de a fi team lead?
Am lucrat ca software developer pe zona de UI & apps, aplicații ce sunt regasesc pe ceasurile Fitbit. Treptat am început să ajut echipa și cu task-uri de project management cum ar fi urmărirea progresului și prioritizarea muncii pentru o functionalitate nouă , sau trierea bug-urilor pentru a optimiza procesele pana la lansare. Mi-a plăcut și am încercat să ajut cat mai mult cu integrarea colegilor noi în cadrul echipei . Cred că toate astea m-au ajutat să fac tranziția la rolul de team lead.
Cum diferă cele două roluri: simplu programator vs team lead?
Sunt două poziții diferite.
Ca software engineer ți se dă o problema pe care trebuie să o înțelegi și să o rezolvi, eventual în colaborare cu echipa în cazurile mai complexe. E aproape un “instant gratification”. Nu ne plictisim vreodată la birou și ajungem sa lucram in echipe foarte diverse pentru a ajunge la un numitor comun.
Din poziția de team lead trebuie să faci un pas înapoi, să privești proiectul cu totul. Focusul trebuie să fie pe imaginea de ansamblu și pe ce poți să faci ca întreaga echipă să fie mai productivă. Trebuie clarificată munca, spartă în bucăți cât se poate de independente, delegată inginerilor, urmărit progresul fiecărei părți. De asemenea, trebuie urmărită și munca din celelalte echipe pentru a identifica eventualele dependențe sau suprapuneri . Responsabilitatea e mai mare, toate deciziile pe care le iei afectează atât echipa ta, cât și celelalte cu care lucrezi, direct sau indirect.
Cum a fost tranziția către acest rol?
Mi-a luat cateva luni să mă adaptez la noile cerințe și la noul mod de lucru. La inceput, mă comportam încă ca un programator și uitam că munca mea este munca tuturor celor din echipa. Munca mea nu a mai însemnat doar rezolvarea problemelor, ci delegarea unor sarcini cat se poate de clare către fiecare membru al echipei. Am avut norocul să lucrez cu oameni care m-au ghidat în tot acest proces și m-au ajutat sa cresc în noul rol. Am avut parte de înțelegere, mentorat și motivare din partea managerului meu și a altor team leads.
Acum, având mai multă experiență în aceasta pozitie, am început să pot aloca timp pentru coding, așa că nu am simțit o decuplare atât de drastică față de rolul inițial.
Un lucru important pe care nu-l realizasem înainte este faptul că bucla de feedback dintr-o dată devine mult mai mare. Problemele sunt mult mai complexe și implicit pot trece multe luni pană se rezolvă. Și atunci când se rezolvă nu-i așa evident ce rol a avut team leadul în proces. Există constant impresia “eu nu am făcut nimic” care poate fi descurajantă. “O treabă bună” înseamnă altceva, deci nu trebuie să te măsori în același fel.
Ce sfaturi ai avea pentru cineva interesat de această evoluție? Ce te-ar fi ajutat pe tine să știi înainte?
Ce am învățat pe propria piele: Nu încerca să le faci pe toate 🙂 Prima tendință e sa încerci să fii un “one man army”, să rezolvi tu toate problemele care vin în loc să delegi si sa responsabilizezi rând pe rând persoanele potrivite. Nu este deloc un proces sustenabil. Principalul tău job o sa devină să te asiguri că ei sunt eficienți și că echipa se dezvoltă sănătos. Este singura metoda în care poți scala.
Alte cateva sfaturi importante:
- Productivitatea oamenilor din echipa este mai importantă ca productivitatea ta ca lead.
- Investește timp în mentorship și în dezvoltarea oamenilor. Crează oportunități concrete pentru tot mai mulți oameni și ajută la formarea de noi abilități, personale sau profesionale.
- Fii un exemplu. Asumă-ți responsabilitățile care pot fi considerate dificile sau din contră, prea plictisitoare.
- Respectă procesele interne și metodologia – este un element vital pentru a avea o structură sănătoasă în cadrul întregii companii.
- Nu-ți fie frică să greșești. Recunoaște când se întâmplă asta și repară.
- Ai încredere în oamenii din echipă, nu forța soluțiile propuse de tine.
Cum a impactat pandemia rolul de team lead?
Totul a devenit de multe ori mai greu. Eu am avut ghinionul și să fiu la începutul tranziției cand a venit primul lockdown (de 3 luni). Rolul de team lead implică în principal foarte multă comunicare. Asta a fost cea mai afectată zonă în situația de lucru de acasă. De exemplu, îmi lua mult mai mult să-mi dau seama că un coleg are nevoie de ajutor. Fiecare are un stil propriu, pentru unele persoane poate fi mai ușor să își structureze ideile în scris, iar pentru alții să vorbească atunci cand sunt în întâlniri cu mai puține persoane. A trebuit să invățăm să relaționăm mai bine și atunci când nu suntem în aceeași cameră. Am învățat să arătăm empatie și înțelegere pentru nevoile fiecăruia prin intermediul unui ecran. Nu a fost ușor și încă ne perfectionam.
Dar la nivel personal? Cum te-au afectat schimbările muncii de acasă?
Cred primele luni ale pandemiei au fost grele pentru toată lumea. Nu mai exista delimitare fizică între spațiul personal și cel profesional. Asta a însemnat că inițial a fost greu să fac o delimitare între timpul personal și cel petrecut la muncă și astfel ajungeam să nu îmi rezerv la fel de mult timp pentru mine.
Managerii au observat aceste noi comportamente și au organizat diverse traininguri care să ne ajute să ne organizăm mai bine timpul. Am primit foarte mult sprijin din partea lor și, in general, a intregii echipe.
Pot spune că acum am pus în aplicare ce am învățat. Am ajuns la un echilibru bun între viața profesională și cea personală. În mod activ încerc sa fac loc de sport, lucru care am simțit că mă ajuta cel mai mult.
Ce faci în timpul liber? Ce pasiuni/hobby-uri ai în afara muncii?
Citesc, urmăresc filme, fac mult sport.
În perioada de iarnă merg la munte. Sunt pasionată de snowboard și din fericire am putut să mă bucur de asta în ultimii ani.
In plus, am redescoperit alergatul în pandemie și încerc sa mă țin de el chiar și pe frig. S-a dovedit a fi chiar terapeutic, mă ajută mult să fac față stresului zilnic.
Tot în perioada pandemiei am citit seria “Stormlight archive” de Brandon Sanderson. A fost o evadare foarte bună din viața reală 🙂 Recomand pentru perioade încărcate ca deconectare pentru că are un stil ușor de urmărit și lumea creată este foarte interesantă.
Mă bucur întotdeauna când putem prezenta perspective diferite în cadrul articolelor noastre. Simt că articolul poate ajuta acele persoane ce cochetează cu ideea de project management. În plus, ne ajută pe toți să înțelegem mai bine rolul de team lead. Ana-Maria ne-a ajutat să ne punem ochelarii de team lead și să vedem lucrurile din această postură. Vedem diferențe față de perspectiva de simplu developer atunci când vorbim despre impactul pandemiei, despre care este rezultatul muncii, dar mai ales despre concentrarea către ceilalți. Îi mulțumesc Anei-Maria pentru sinceritate și pentru toate sfaturile utile. Se vede din cadrul interviului că este un leader bun. Reiese aceasta din atenția pe care o are pentru membrii echipei sale. Rolul nu este o poziție de conducere, ci de facilitator și de mentor pentru ca fiecare om din echipa sa să se dezvolte și să-și atingă potențialul. Sper ca sfaturile sale să ajute la formarea unor lideri la fel de buni.
Pentru poveștile altor oameni fani poți citi în continuare despre:
- [Beautiful Engineering] Oana Bogos – evoluția vine din acceptarea provocărilor
- [Beautiful Engineering] Roxana Mecea – Make it happen!
- [Beautiful Engineering] Adrian Covaci – vulnerabilitate și perseverență